Via Transilvanica Kit FAQ

Cum a început proiectul Via Transilvanica?
Amenajarea traseului a fost inițiată de Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), organizație neguvernamentală cu sediul în județul Bistrița‑Năsăud, care a folosit ca model organizarea traseelor de pelerinaj precum Drumul Sfântului Iacob. Instalarea marcajelor a fost făcută în mai multe etape între anii 2018 și 2022:
- În 2018 au fost inaugurați primii 134 km pe raza județului Bistrița-Năsăud;
- În 2019 au fost marcate secțiunile de drum din județele Suceava (137 km) și Mehedinți (98 km);
- În 2020 s-au mai finalizat traseele din județele Mureș, Harghita, Brașov și Sibiu, totalul de drum marcat ajungând la aproximativ 800km;
- În 2021 s-a finalizat traseul prin județul Caraș-Severin (250 km), totalul amenajat ajungând la 1.077 de kilometri;
- În 2022 s-a finalizat implementarea prin completarea marcajelor din județele Hunedoara (150 km) și Alba.
Aproximativ 830 km au fost finanțați prin donații, sponsorizări și parteneriate cu companii. O parte din drum s-a realizat prin donarea profitului obținut din vânzarea cărții „27 de pași” a lui Tiberiu Ușeriu, unul dintre principalii ambasadori ai Via Transilvanica.
Cine sunt inițiatorii proiectului și ce roluri au avut în dezvoltarea acestuia?

Inițiatorul principal al proiectului este Asociația Tășuleasa Social (președinte al asociației fiind Alin Uhlmann Ușeriu), care a avut un rol activ în dezvoltarea traseului, implicându-se în procesul de selectare a acestuia, promovare și atragere de fonduri.
Cum a fost selectat traseul și ce criterii au fost folosite în acest proces?

Traseul Via Transilvanică a fost selectat în urma unui proces de cercetare și evaluare a potențialului turistic și cultural al regiunii. Criteriile folosite în procesul de selecție au inclus:

- Conectarea localităților și a punctelor de interes turistic;
- Accesibilitatea traseului pentru cicliști și drumeți;
- Atracțiile naturale și culturale de-a lungul traseului;
- Potențialul de dezvoltare a turismului local și regional.
Care sunt cele șapte zone istorice prin care trece traseul Via Transilvanica?

Cele șapte zone istorice prin care trece traseul Via Transilvanica sunt: Bucovina, Ținutul de Sus, Terra Siculorum, Terra Saxonum, Terra Dacica, Terra Banatica, Terra Romana. Detalii complete despre cele 7 zone istorice pot fi gasite in Ghidul Drumetului Via Transilvanica.

BUCOVINA

Via Transilvanica pornește din Bucovina, din Putna, mai exact de la Mănăstirea Putna, unde se odihnește Sfântul Voievod Ștefan cel Mare, mănăstire pe care acesta a ctitorit‐o. În nordul țării, Bucovina este o punte de legătură între Transilvania și Moldova.

ȚINUTUL DE SUS

Ieșind din Poiana Stampei, se părăsește totodată și regiunea Bucovina. Se merge apoi la Lunca Ilvei, care se află deja în județul Bistrița‐Năsăud, la poalele munților Rodnei. Aici începe regiunea Ținutul de Sus, cu o lungime de 207 km (cu încă 70 de km pe două variante de traseu).

TERRA SICULORUM

Terra Siculorum este denumirea în latină a Ținutului Secuiesc, o regiune a țării noastre care contribuie semnificativ la întregirea etajelor etnice, culturale și istorice ale drumului Via Transilvanica. Traseul pe Ținutul Secuiesc este de 157 km, începe de la Câmpu Cetății, parcurge depresiunea Sovata‐Praid de unde continuă pe dealurile Transilvaniei, ajungând în diferite sate secuiești, locuite de oameni hotărâți și gospodari, care încă mai păstrează tradiții și obiceiuri din vechime. De la Odorheiu Secuiesc, numit și oraș‐vatră al Secuimii, Via Transilvanica mai merge până la Archita, la limita dintre județele Harghita și Mureș.

TERRA SAXONUM

Despre sași, istoria ne spune că au fost chemați în Transilvania de regii maghiari. Au adus cu ei principii de organizare pe vecinătăți, au rânduit agricultura în sistem trienal (doi ani se cultivau două culturi diferite, apoi în al treilea an, pământul era lăsat să se odihnească), foloseau bisericile ca adăpost în caz de invazie, iar atunci când se luau decizii importante ale comunității, sașii votau fiind toți egali în drepturi. Se crede că locul de origine al sașilor ar fi fost Flandra sau un ținut din apropierea Mării Nordului, în timp ce alții au venit din regiunea Rinului de mijloc sau din Luxemburg. Aceasta ruta porneste din Archita si trece prin Saschiz, Biertan, Medias, pana la Micasasa.

TERRA DACICA

Terra Dacica, cu o lungime de 290 km, este denumirea traseului Via Transilvanica ce traversează județele Alba și Hunedoara, ambele județe încărcate cu istorie veche și recentă a țării noastre, sub greutatea căreia orașele de o importanță majoră se întind leneșe cu cetățile lor regale sau dacice, de‐a lungul văii Mureșului și al podișului Târnavelor cu ale sale podgorii, salutând Apusenii și șerpuind către Retezat, reflectând tot mai tare rădăcinile poporului român, până când intră pe la Poarta de Fier a Transilvaniei în județul Caraș‐Severin.

TERRA BANATICA

Terra Banatica este denumirea în latină a Banatului, o regiune a țării noastre cunoscută în două feluri: Banatul istoric și cel românesc. Banatul istoric, numit și „țara dintre râuri” este delimitat la nord de râul Mureș, la vest de Tisa, la sud de Dunăre la est de râul Cerna împreună cu munții Godeanu și Țarcu, închizându‐se la Poarta de Fier a Transilvaniei dintre munții Țarcu și Poiana Ruscă. Treimea vestică aparține astăzi Serbiei, cu o părticică în Ungaria, iar în România acoperă două treimi. Banatul românesc este cel care se identifică în cea mai mare parte cu județul Caraș Severin (la care se adaugă și zona Orșovei), Timiș și Arad. Banatul Montan este cel străbătut și de Via Transilvanica, traseu ce intră pe la Poarta de Fier a Transilvaniei în județul Caraș Severin, traversând o parte a „țării Gugulanilor”, străbătând sălașele din munții și dealurile parcurilor naționale cu păduri seculare, întâlnind Nera cu umbrele ei răcoroase și canale de captare a râulețelor de munte, vechi și pline de mușchi verde, electrizant.

TERRA ROMANA

Via Transilvanica își are ultimii 135 de km pe o ultimă parte a județului Caraș‐Severin (începând din Crușovăț) și în rest pe teritoriul județului Mehedinți, parte denumită de către noi Terra Romana, o zonă cu un specific climatic unic în România, care a permis dezvoltarea unui peisaj natural care îți taie respirația. Istoria locurilor, începând cu mii de ani în urmă, face din acest teritoriu o comoară care așteaptă să fie descoperită. De la povești cu daci și romani, la comori ascunse în peșteri sau sub pământ, la drumuri umblate de regii României și până la povești mai recente, cu și despre oamenii care locuiesc aici, totul se descoperă celui care își deschide mintea și sufletul.
Ce obiective are proiectul în ceea ce privește turismul și conservarea?

Principalele obiective ale proiectului Via Transilvanică sunt:

- Dezvoltarea turismului durabil în regiune;
- Promovarea valorilor culturale și naturale ale României;
- Conservarea patrimoniului cultural și natural al regiunii;
- Creșterea calității vieții în comunitățile locale prin dezvoltarea turismului.

Via Transilvanica Kit FAQ

Cum a început proiectul Via Transilvanica?

Cine sunt inițiatorii proiectului și ce roluri au avut în dezvoltarea acestuia?

Cum a fost selectat traseul și ce criterii au fost folosite în acest proces?

Care sunt cele șapte zone istorice prin care trece traseul Via Transilvanica?

Ce obiective are proiectul în ceea ce privește turismul și conservarea?